Capitolul 12 :Scaparea sau….?

MPDV.

Sufletul meu,inima mea,mintea mea,constiinta mea,toate erau ale lui,fiecare gand al meu se indrepta catre el,totul era al lui,dar acestea nu ajungeau la el,el se bloca,mi le izgonea.Mi le returna.

Ma doare sufletul,simt o intepatura mai dureroasa decat varful unui cutit.Fiecare apel,fiecare respingere,de fiecare data cand robotul raspunde,sufletul meu se sfarama in bucati mici.Nu intelegeam atitudinea lui.De ce a plecat fara sa-si ia ramas-bun?.De ce nu mi-a zis nimic?Cu ce-am gresit?Ce-am mai facut de-asta data?

As putea sta mult si bine aici,sa-mi plang de mila.Dar nu eu am fost cea care mi-am zis ca ma voi schimba?Ca voi fi alta?Ca voi fi rea si indiferenta?Atunci unde sunt acea eu?

Am tras aer in piept si mi-am pus masca pe fata.Trasaturile fetei mele erau neclintite,ochii mei conturati de dermatograful negru,si fulgerul ce-i facea sa scantei,buzele mele rosii de la ruj si pline,linia ce-mi traversa buzele,parul prins intr-o coada de cal,dar ondulat la varfete,pantalonii albii prinsi cu o curea tip lant,camasa neagra si decoltata ,colierul ce-mi cadea pe piept.Asta era masca mea.Acum eram alta.Si trebuie sa le fac cunostiinta cu noua Marie.

Am coborat scarile.M-am dus in living.Toti erau suprinsi cand m-au vazut.Eu nu luam cina,in living,preferam sa ma inchid in camera mea.Dar aceasta nu sunt eu.

M-am indreptat spre masa.Ochii mei i-au strafulgerat pe ai Mirandei .Ocupa un loc ce nu i se cuvenea.Voi proceda cu tact.Am chemat un servitor.I-am poruncit servitorului sa nu-i serveasca cina.

Un tipat m-a alarmat,era ea.O facea pe sefa.Exact cum mi-am imaginat.

-idiotule!unde este cina mea?!se rantoia la servitor.

-la bucatarie,domnisoara.

-idiotule sti cine sunt eu?

Era momentul sa intervin.

-ia spune-ne cine esti?chiar m-ai facut curioasa.

-Marie!neobrazatul acesta mi-a vorbit urat si nici nu m-ai adus cina…se plangea ea.

-a da?

-Miranda ..nu ca as vrea sa te deranjez..dar,te rog du-te si ia-ti tava de la bucatarie,pana discut eu cu el.

-bine…

M-am asezat pe locul ce era al meu,in capul mesei,cand tata lipsea acest loc imi revenea.

-Marie!acest loc e al meu!

-da sigur!dar ai trecut de el!i-am facut semn sa se uite in spate!

-doar nu….

-exact!

-iti iei atributii ce nu-ti corespund!exista o singura stapana in aceasta casa si aceea sunt eu.

-si eu unde am sa stau?

-doar de aceasta data iti mai iert greseala,daca se mai intampla o singura data,ai sa mananci si ai sa dormi la un loc cu servitoarele,ai inteles?

Ea doar s-a asezat in dreptul mamei,care tacea,si asculta si privea cu o oarecare tristete,era prinsa in propiile ganduri,poate in propiile regrete.Dar sa regrete pana o ramane fara pic de constiinta.Pana cand ratiunea o va manca de vie.Sa sufere cum am suferit si eu.

-a ,si Miranda,mai incetul cu ordinele!tu in aceasta casa esti egala cu restul servitorilor,daca te mai prind rastindu-te la vre-un angajat de-al meu,am sa-l asez pe el la masa,si am sa-ti dau tie sortul ,sa vezi si tu cum e sa fii certat si jignit din cauza celui mai prostesc si mai absurd lucru posibil.Ne-am inteles?

-da,Marie!

Atmosfera era linsitita,chiar daca se simtea tensiunea intre noi.Nimeni nu spunea nimic .Vedeam ura in ochii Mirandei.Ma ura cred cum nu a mai facut-o pana acum.

-doica?

-da ,fetita mea?

-ia loc te rog frumos.

-nu se cuvine…

-ia loc.

I-am spus dragostos.Totul se va schimba din acest moment.Totul se va face dupa placul meu.

-am un anunt de facut.Atentie va rog!

M-am ridicat in picoare,am luat una din mainile scumpei mele doici si am inceput.:

-De astazi in aceasta casa,se va face cum voi spune eu,tatal meu este plecat pentru cateva luni,iar stapana voi fi eu.Toate ordinele mele se vor respecta cu sfintenie.Masurile si conditiile ce vi le voi impune va vor fi pe plac,fie ca va place,fie ca nu.Nu ve-ti avea placerea de a alege.Prima si cea mai importanta,este ca incepand din aceasta seara,doica,va fi stapana in casa.Cand voi lipsii eu.

-ce vrei sa spui?!izbugnii mama.

-Ce vreau sa spun este ca de acum doica nu va mai fi doar o servitoare.Va fi ca tine si ca mine.Va fi servita si va da ordine.

-fetita mea..nu pot..

-taci doica!

-se va face cum spun eu.

-are cineva ceva de adaugat?

-asa ma gandeam si eu.

-Bun…a doua si nu nelipsita de importanta,nimeni nu raspunde la telefoanele mele,in afara de doica.

-3..camera Miandei va revenii dne….Gladis

-ceee??!!si cine e dna..Gladis.

Am aratat spre doica.Ochii Mirandei s-au marit.

-si eu unde am sa dorm?

-ai sa dormi pe unde ai sa apuci daca ma mai intrerupi!

-Pentru acum,e suficient!Vor mai urma.Nu va intristati.

Am sarutat-o pe doica si mi-am luat geanta si cheile si am iesit pe usa afara.

Trebuia sa ies.Masca mea nu este chiar atat de puternica.

Nu am luat masina,de o data,o pofta de alergat a pus stapanire pe mine.Am inceput a alerga.Pasii m-au indreptat spre un parc.Era pustiu.Nu eram decat eu si frunzele batute de vant.

M-am prabusit pe o banca .Am lasat lacrimilor loc.Atunci mi-am adus aminte .Mi-am adus aminte de clipele frumoase,alea scurte dar frumoase ,petrecute cu bunicul,cum imi spunea povesti cu zane,cand imi lua apararea in fata mamei.Cand ma ducea in parc.Cand incerca sa ma smulga din lumea alor mei,astfel incat sa nu sufar din cauza dispretului si a respingerii.Dar totul intr-o zi s-a smuls.Nici macar nu am unde sa-l plang.Nu am un loc intr-un cimitir parasit ,unde sa-i duc flori si sa-i mai povestesc din viata mea.Nu am nimic.

Am pornit la drum,ma plimbam pe aleile singuratice,eu si bataile de vant,si alea rare.Ma simteam singura,si abandonata.De la el,nu mai aveam nici macar o veste.Daca-ar sti cat il iubesc,as cutreiera vaile muntilor,prapastile cele mai abrupte,oceanele cele mai adanci,……daca as sti ca la capat ma asteapta el..ca ma iubeste..si ca am pentru cine lupta.

M-am sprinijit de scoarta unui copac.Atingeam incet urma imbatraniri lui.L-am imbratisat firav.Mi-am sters lacrimile.

M-am lasat incet sa alunec.Ochii imi era obositi,pleoapele nu mi le mai puteam tine deschise.Oboseala ma acaparase.

Un zgomot de frunze zdrobite se auzea…mi-am inaltat privirea si ……….

 –––––––––

Da si dupa o lunga pauza…

am postat si acest capitol

nu garantez ca va va placea..

dar  speranta moara ultima;)

Pls.com..